Pe 19 septembrie 2015 a început site-ul bulgaro-român pe care îl citiți. Ce s-a întâmplat în acea perioadă și ce urmează? На 19 септември 2015 г. стартира българо-румънският сайт, който четете. Какво се случи за това време и какво предстои?

0
41

Vladimir Mitev

În vara anului 2015, m-am întors la Ruse șomer și sceptic cu privire la semnificația de a fi jurnalist în Bulgaria. Cu toate acestea, încercarea mea de a deveni angajat corporativ nu a avut succes. Am salvat ideea de a fi jurnalist internațional fără să-mi dau seama, grație unei decizii care s-a dovedit a avea un potențial imens pentru schimbare – crearea blogului Friendship Bridge.

La început am crezut că este doar o arhivă a articolelor despre România pe care le scriu în presa bulgară. Cu toate acestea, în curând mi-am dat seama că am conceput un proiect care ar putea fi un pod care să ducă cunoștințele în ambele direcții. În calitate de reprezentant al blogului, am vizitat TEDxBrasov, în satul stelelor bănățene bulgare Star Beshenov, am mers la un teatru din Giurgiu și am călătorit în nordul Dobrogei și în zona barajului „Poarta de fier”. Pentru alegerile parlamentare din 2016, am făcut o transmisie live cu text în ambele limbi. Blogul mi-a deschis atât românii obișnuiți, cât și elitele românești.

Am scris atât despre evenimente culturale, cât și despre politica națională și internațională dificilă. La sfârșitul anului 2017, blogul a publicat o carte digitală despre relațiile de politică externă bulgar-română, intitulată „Cooperare dificilă: interacțiuni de politică externă și proiecte de infrastructură din România și Bulgaria”

Adică „Podul Prieteniei” a devenit un prieten de-al meu, cu care am avut puterea și încrederea de a face acest tip de jurnalism, pe care îl simt ca al meu. Între timp, după o perioadă în care m-am susținut doar scriind articole și traduceri, grație experienței mele cu blogul am început să lucrez ca editor al secțiunii românești a site-ului bulgar „Baricadă”. Baricada este unul dintre puținele site-uri transfrontaliere bulgare și faptul că există de patru ani este un mare succes pentru țara noastră și pentru jurnalismul nostru.

Acest lucru este greu de apreciat pentru mulți oameni, pentru care stânga înseamnă „DS”, „Rusia”, „comunism / stalinism” sau pur și simplu „ceva prost”. Oricine cunoaște România poate înțelege ce înseamnă pentru un site bulgar de stânga să funcționeze pe piața românească și să fie acceptat de stânga intelectuală română solicitantă, precum și de cercurile mai largi ale societății românești.

Dacă nu laud blogul pentru aceste realizări și dinamica pe care a creat-o, nimeni nu o va face. Văd că „Podul Prieteniei” este respectat și acceptat, în ciuda îndoielilor „sănătoase” ale unor cunoscuți și străini că pot exista interese ascunse în spatele acestuia. Colegii de la Radio Național Bulgar și Televiziunea Națională Bulgară s-au adresat la mine pentru sprijin în munca lor. Am oferit articole gratuit pe site-uri precum „Știri”, „Viață economică”, „Cuvânt”. Am fost intervievat de Bloomberg Bulgaria TV și BNR. Am parteneriate cu site-uri precum Arena Media (Ruse), Revista Gradsko (Varna). De multe ori am retipărit cu permisiune conținut de la Radio Național Bulgar, dar și de la multe alte mass-media bulgare precum ziarul „Capital”, ziarul „Sega”, revista „Novo Vreme” etc.

În România, blogul este uneori citat ca exemplu de jurnalism în limba română – de exemplu, cu articolul său despre furtul mașinilor românești în Bulgaria, care este singurul care prezintă statistici cu privire la aceste furturi mitice și folosește informații de la ministerele de interne din ambele țări. Până acum, am scris articole pentru revista română de tineret Decât o Revistă, pentru revista de reviste Q Magazine, pentru site-ul de stânga Critic Atac. Articolele de pe blog au fost retipărite de revistele culturale Vatra și Poesis. Vara aceasta am acordat un interviu revistei de intelectuali „22” despre protestele bulgare. Și la începutul anului 2017, am fost intervievat de cotidianul Adevărul, care era interesat de cine sunt și care sunt obiectivele mele cu blogul.

Astăzi, blogul are 130.000 de afișări, 950 de articole, 140 de abonați și aproape 1.000 de urmăritori pe Facebook. Este una dintre puținele mass-media axate în mod special pe spațiul bulgar-român. În această toamnă, blogul va publica o carte digitală despre relațiile bulgar-române în domenii precum diplomația, relațiile cu infrastructura, proiectele europene, cooperarea culturală, istoria. Sper că această carte va fi utilă pentru numărul maxim de cititori și că va primi atenție umană și media. Este, de asemenea, un semn că blogul produce un produs intelectual la nivel supranațional.

Această încercare de echilibru începe să arate ca un raport, dar nu acesta este scopul. Amintindu-mi câteva realizări ale blogului, care au fost realizate în fața tuturor – cititorilor, găsesc puterea de a continua. A fi jurnalist în Bulgaria nu este ușor. De fapt, este chiar deznădăjduit și deprimant. Oamenii deștepți de vârsta mea au găsit de mult ocupații corporative bine plătite și au securitate personală și familială care le permite să judece online și offline cine este cumpărat de cine și cine nu înțelege ce. Jocul meu continuă să nu fie pe măsură. Să mă străduiesc să-mi urmez calea cu toate neajunsurile acestei alegeri. Și luptă pentru supraviețuire


На 19 септември 2015 г. стартира българо-румънският сайт, който четете. Какво се случи за това време и какво предстои?

Владимир Митев

През лятото на 2015 г. се върнах в Русе безработен и скептичен към смисъла човек да е журналист в България. Опитът ми да стана корпоративен служител обаче не се увенча с успех. Спасих смисъла да съм журналист-международник без дори да осъзнавам благодарение на едно решение, което се оказа с огромен потенциал за промяна – създаването на блога “Мостът на приятелството”.

В началото мислех той да е просто архив за статиите за Румъния, които пиша в българската преса. Скоро обаче осъзнах, че съм замислил проект, който може да бъде мост, пренасящ знание в двете посоки. Като представител на блога гостувах на TEDxБрашов, в селото на банатските българи Стар Бешенов, ходих на театър в Гюргево и пътувах в Северна Добруджа и в района на язовир “Железни врата”. За парламентарните избори през 2016 г. направих излъчване “на живо” с текст на двата езика. Блогът отвори за мене врати както към обикновени румънци от народа, така и към румънските елити. Пишех както за културни събития, така и за тежката национална и международна политика. В края на 2017 г. блогът издаде дигитална книга за българо-румънските външнополитически отношения, озаглавена “Трудното сътрудничество: Външнополитическите взаимодействия и инфраструктурните проекти на Румъния и България”

Тоест, “Мостът на приятелството” се превърна в един мой другар, заедно с когото имах силата и самочувствието да правя този вид журналистика, който чувствам като свой. Междувременно след период, в който се издържах само от писане на статии и преводи, благодарение на опита си с блога започнах работа като редактор на румънската секция на българския сайт “Барикада”. Барикада е един от малкото български трансгранични сайтове и фактът, че вече четири години той съществува е голям успех за нашата страна и за нашата журналистика. Това трудно се оценява от много хора, за които ляво означава “ДС”, “Русия”, “комунизъм/сталиниъм” или просто “нещо тъпо”. Всеки човек, който познава Румъния, може да разбере какво означава български ляв сайт да действа на румънския пазар и да бъде приет от взискателната румънска интелектуална левица, както и от по-широките кръгове на румънското общество.

Ако не похваля блога за тези негови постижения и за динамиката, която той е създал, никой няма да го направи. Виждам, че “Мостът на приятелството” е уважаван и приет, въпреки “здравословните” съмнения на някои познати и непознати, че може би зад него може да се крият скрити интереси. Към мене са се обръщали за подкрепа в работата им колеги от Българското национално радио и Българската национална телевизия. Давал съм статии безплатно на сайтове като “Актуално”, “Икономически живот”, “Дума”. Интервюирали са ме от телевизия ‌Bloomberg Bulgaria и БНР. Имам партньорства със сайтове като “Арена медия” (Русе), “Градското списание” (Варна). Често съм препепечатвал с разрешение съдържание от БНР, но и от много други български медии като вестник “Капитал”, вестник “Сега”, списание “Ново време” и т.н.

Блогът “Мостът на приятелството” празнува пет години от основаването си

Lasă un răspuns